“Albina ramane albina,
noi cu oamenii avea de a face”
S-a discutat mult, in afara granitei si de o vreme chiar si
la noi in tara, despre aceasta tema: este pana la urma albina Buckfast un
hibrid sau a devenit de mult timp o rasa? Discutiile sunt
interminabile si uneori au degradat relatii de prietenie,profesionale sau chiar
institutionale(vezi parte a situatiei actuale din Germania).
De unde incepem? Asa cum este si normal , de la definirea
termenilor, stabilirea unui cod de referinta. O definitie solida este o
conditie prealabila pentru ca dezbateriile
intra-adevar sa ofere rezultate.
In lexiconul de apicultura Hulsing, se propune urmatoarea
definitie:
“Rasa =un grup de
indivizi dintr-o specie, care difera in cel putin o caracteristica fata de alte
grupuri si indivizi din aceeasi specie”.
In Enciclopedia Encarta, din 1998 se mentioneaza:
“Rasa =un grup de animale care difera in anumite
caracteristici fata de alte animale de accelasi timp”.
In alte dictionare de specialitate , comprimand definitiile
avem urmatoarea formulare:
“Rasa=un grup de indivizi apartinand aceleiasi specii, care
detin caractere comune,constant si conservate ereditar, care se deosebesc de
alte varietati a aceleiasi specii prin anumite caracteristici specifice.”
Avem nevoie asadar mai inainte de toate sa delimitam semantic
si operational conceptul de rasa.
Este neaparata nevoie, acum in secolul al-XXI-lea , sa punem
rasa in legatura cu o arie geografica, sau mai degraba trebuie legata de o
,”arie genetica de reproducere inchisa”?
Termenul “rasa geografica” se refera la procedeul prin care
selectia naturala a provocat adaptarea celui mai apt individ sau grup de
indivizi sa supravietuiasca fara
interventie umana intr-un areal geografic dat. Varietatiile provenite din
imperecheri nu au putut altera aceea caracteristica definitorie intrucat
intr-un fel sau altul spatial geografic a limitat-o.Evolutia este un proces
continuu care nu are nici o oprire, obiectul naturii fiind conservarea speciilor.
Termenul “arie genetica reproductiva inchisa” .
Odata cu apicultura sistematica (introducerea ramelor care a
facilitat o observare mai pertinenta a
bioritmului stupului ),aceasta selectie naturala a intrat in atentia omului
pentru ca facea atingere directa dimensiunii sale economice.
S-a inceput cu prima etapa: alegerea spre reproducere a familiilor care treceau de selectia naturala nemiloasa. Curand
apicultorul si-a dat seama ca natura lasata la indemana ei ,nu face decat sa
isi urmareasca propriile interese (in cazul stupilor-sa se dezvolte repede si
bine primavara, sa roiasca si sa reuseasca apoi sa isi stranga rezervele pentru
iarna si apoi de la capat). Influenta dirijarii umane prin reproducere
selectiva s-a impus a fii necesara. De la inceputul secolului un numar de
crescatori au incercat eficientizarea,imbunatatirea diferitelor rase .In Europa
primele incercari nu au fost asa cum se crede eronat uneori ,pe Buckfast ci pe
Carnica.Acestia au dezvoltat populatii cu calitati remarcabile pe baza
incrucisarilor “raselor geografice”.
Fara cunostiinte de genetica si biologie avansata au realizat
descoperiri fundamentale. Obiectivul
principal al oricarui demers de reproducere este schimbarea. Amelioratorul va incerca, pe baza unei varietatii
genetice nou initiata, sa raspunda cat mai bine unei logici economice. Apoi ,
in urmatorul pas va face tot posibilul sa stabilizeze carcateristicile
ereditare nou dobandite(prin imperecheri specifice).De aici ajungem la asa
numita “populatie de reproducere”. Materia prima genetica va fii echilibrata
prin reproducere selectiva.
Brother Adam a combinat diverse rase in dorinta de a
imbunatatii caracteristicile initiale ale “raselor geografice”, iar ulterior de
a se creea o rasa artificiala , cu manifestari economice cat mai ridicate. Prin
definitie albina Buckfast, trebuie considerata ca exemplu a unei populatii de reproductie pe baza unor
reproduceri combinate. Scopul general al reproducerii este accelasi ca si in
cazul “raselor geografice”-o populatie genica cu cat mai multe caracteristici
pozitive,adaptate. Asa cum “rasele geografice” au propriile ratiuni de selectie
si reproducere , tot asa si reproducerea dirijata are logica sa economica.
Ce alegi astazi? o albina naturala ,cu o manifestare a
dimensiunii economice foarte mica sau o albina reprodusa asistat , cu o
dimensiune economica cat mai profitabila.
In concluzie ,
Buckfast a ajuns sa fie
de mult o populatie cu carcateristici definitori proprii , care ne permit sa o
numim rasa.
Inca un aspect: de la inceputul originii creatiei sale
Buckfast a marjat pe fenomenul de heteronsis. Fenomen genetic care se bazeaza
pe efectul pozitiv rezultat din diverse combinatii genetice. Datorita
interactiunii foarte intense a proteinelor din cadrul genelor ,in situatia cuplarii,
indivizii rezultati din unirea celor doua populatii genice distincte sunt mult
mai vitali si productivi decat asecedentii lor.
Buckfast a inceput si continua sa maximizeze fenomenul de
heteronsis prin noi si noi combinatii ,sau prin reeditarea celor care s-au
dovedit foarte profitabile. Dar acest lucru ,doar daca rasa Buckfast este o
populatie genica stabila capabila sa permita inglobarea altei sau altor
trasaturi rasiale. Astazi in practica uzuala a reproducerii Buckfast, aproape
fiecare crescator are in “ograda” sac el putin doua trei rase de albine pe care
le mentine in rasa pura si pe care le combina tot timpul,dar mai intotdeauna pe
linie de mama. Linia de tata este intotdeauna Buckfast pentru ca ,confera cea
mai mare stabilitate.
Infuzia sau corectura
genetica se poate face doar pe un fond stabil si bine delimitat genetic.
O albina care este lucrata
selectiv este mai bine adaptata astazi si ofera mai multe beneficii decat una lasata la indemana hazardului.
Disputa: viziunea
ideatica a “rasei geografice” versus viziunea practica a “rasei economice”
va remodela optiunea finala a fiecarui apicultor.
Bratu Cristian
Bratu Cristian
www.buckfastromania.ro
RăspundețiȘtergere