Seria -Genetica la albine

                             Din nou despre genetica la albine

Orice ce apicultor care are sau va avea minima pretentie de a face reproducere sau multiplicari selective trebuie sa posede cunostiinte de baza in genetica.Este cea mai buna metoda de a ne proteja de persoanele care fac doar politica comerciala sau propaganda falsa.

 Mai inainte de toate as dorii sa spun ca fara un set minimal de genetica si reproductie,se intampla sa te alfii in fata unui material genetic bun sis a nu stii ce sa faci cu el mai departe.Mentionez din nou , chiar daca incepe sa sune obsesiv, ca toate combinatile , incrucisarile intr-o schema de reproducere asistata sau selectiva nu se pot realiza decat printr-o imperechere dirijata si controlata. In cazul situatiei apicole din Romania in prezent doar prin inseminare instrumentala.De aceea am externalizat serviciile noastre de inseminare instrumentala ,prin creearea primei statii de imperechere dirijata si controlata 100%,pentru a pune la dispozitia apicultorilor posibilitatea de a-si prelucra genetic propriul material reproducator.

Ceea ce va urma este doar o  alta imagine de ansamplu scurta, a ceea ce inseamna reproducerea la albine, sper ca voi reusii.

Doctrina Mendel in termini simpli(parintele geneticii), sau altfel spus, cum putem influenta distribuirea unei caracteristici sau insusiri dezirabile in urmasi? Stiinta geneticii a avansat si astazi putem pune problema in termeni mai specifici: distribuirea cromozomilor.In timpul fertilizarii gametii de sex masculine si gametii se sex feminin se formeaza perechi si se creeaza o noua fiinta vie.Gasim in nucleul fiecarei celule ,acestei finite nou create, perechi de cromozomi,unul de la tata altul de la mama. Genele sau materialul geneteic real redus la esenta sunt direct responsabile de proprietatiile, caracteristicile fiintei vii. Genele sunt invelite in “pachete” proteice (foarte important,vom vedea mai tarziu).

Ce s-a prezentat mai sus este sunt principii ale geneticii generale, traduse in termeni foarte simpli.

Partea practica in apicultura.

Trantorii nu au tata, provin din oua nefertilizate.In consecinta nu au cromozomi paterni. Ei au practic doar un set de cromozomi si anume doar o secventa genetica aleatorie  (circa 65 de mii de ipostaze),a mamei sale. Deci intr-o familie gasim o multime de trantori care reflecta ipostaze exacte a mamei , deci a reginei coloniei in cauza. 

Enumar mai jos cateva efecte ale diferitilor factori asupra exprimarii calitatiilor dezirabile selectate.

-influente generate de starea fizica a organismului in momentul reproducerii

Noi prezervam vitalitatea matciilor reproducatoare in nuclei medii (crese sau gradinite).Este recomandabil ca regina din care se prevaleaza materialul reproducator sa sa afle intr-o stare fiziologica excelenta si sa nu depaseasca varsta de 2 maxim 3 ani,pe linia de mama.

-interactiunile dintre genele individuale pot juca un rol esential in expresia de proprietate genetica a unui individ.

Cu cat genele provin de la organisme cat mai diferite genetic cu atat ciocnirea genelor genelor datorita pachetelor de proteina este mai intense, din aceste situati se nasc organisme robuste si vitale.Se produc astfel organisme,indivizi cu proprietati uimitoare care nu au existat inainte in liniile de iesire.Totusi in practica apicola curenta si actuala,s-a constatat ca in F1(intrerasial)se amplifica nu numai calitatiile ci si defectele(la albine acest lucru se traduce printr-o manifestare a incidentei marite a roitului si agresivitatii.Printr-un management de combinatii proprice aceste fenomene genetice se sting treptat in F2 si F3.

-existenta unor gene fundamentale probata printr-o fenotipie specifica,gasirea unei astfel de situatii este extrem de valoroasa pentru crearea unei linii si mentinerea ei mai ales daca se manifesta printr-o “exceptie genetica formidabila”.

-caracterul dominant

Din cate se cunosc pana acum, caracteristicile sau proprietatiile dominante la albine ,se afla in cea mai mare parte in stare heterozigota .Pentru a ajunge aici intr-un mod controlat se foloseste,de cele mai multe ori, consagvinizarea sau altfel spus amplificarea unei caracteristici dezirabile printr-o tehnica de condensare sau densitate genica.

 Mai jos un exemplu practic de lucru:

Se vor consagviniza doua familii dontr-o linie , prin inseminare instrumentala cu un singur trantore(vezi schemele de consagvinizare la sectiunea “reproducere regine”), care au aceeasi manifestare a trasaturilor dezirabile ce urmeaza a fii selectate. Din unirea celor doua familii va rezulta o populatie genica puternic condensata pe trasatura dorita , sa spunem produsul A. De pe o alta linie se vor alege alte doua familii care vor fi si ele in prealabil consangvinizate si care sunt selectate pentru aceeasi trasatura dezirabila ca si celelalte familii de pe prima linie. Combinate va rezulta produsul B,deasemeni inseminate cu un singur trantor. In cele din urma se vor combina cei doi produsi rezultati, deci se vor combina doua organisme in stare homozigota (consangvine),rezultand un organism heterozigot (intrucat are origini genice diferite)dens incarcat   cu manifestare a trasaturii selectate intr-o stare dominanta. Este o schema clasica de selectie apicola , practicata atunci cand se intalnesc mai multe  familii de albine formidabile ce se recomanda a fii multiplicate. Eu aplic aceasta metoda in special pe proiectul VSH.

Bratu Cristian