Seria-Logistica apicola

                                             

                                              Ce model de lada folosesc!

                                                      Bratu Cristian

Ca urmare a frecventelor intrebari adresate pe aceasta tema am sa dau curs catorva ideii principale in legatura cu logistica mea apicola.

Mai intai cu toata modestia o spun exista tentatia de a asocia sau chiar confunda performanta unui sau unor apicultori , cu lada folosita.

Pe de o parte lada sau modelul de stup ales nu este un scop in sine ci trebuie sa ramana in mintea nostra daor un mijloc prin care ne putem atinge obiectivele. Pe de alta parte da, este adevarat ca modelul de lada (si logistica apicola in general), va genera , va imprima un mod de lucru , un management si grade diferite ale eficientei muncii. Un concept apicol modern se va rasfrange in mod direct si asupra modelului de stup ales. Cu cat conceptul unei lazi ofera o mai buna adaptabilitate ritmurilor si nevoilor de dezvoltare a unei colonii si interventia muncii tale mai eficienta , cu atat acea lada e mai buna pentru tine.

In alegerea lazii trebuie insa tinut cont de factorii pedoclimatici si ritmurile melifere, unde se desfasoara activitatea(nu de alta , dar multi privesc diferite filmulete pe internet  si vazand anumite performante cred ca daca imita logistica obtin aceleasi rezultate). Fac precizarea de la inceput , fara a avea pretentia ca modelul de lada ales de mine este cel mai bun(desi mie imi satisface cel mai bine viziunea), ca voi face o prezentare succinta , puctand doar cateva linii directoare.

Rama-este interesant, din punctual meu de vedere , de ce Dadantul a atins cele mai multe zone ale Europei, fiind folosita intr-un  larg  areal  European si nu numai. Poate din cauza popularizarii eficientei ei  publicitata de catre prestigiul  Fr. Adam? Nu stiu. Sau poate efectiv din cauza satisfactiei pe care a oferit-o fiecarui apicultor in parte. Ca o certitudine putem afirma ca rama Dadant:

-nu segmenteaza cuibul

-ofera cu generozitate dezvoltarea unui cuib mare

-suprafata/rama de inmagazinare  mare  a resurselor  pe timpul iernii

Cel mai mare minus pe care l-am observant eu este contactul social redus pe parcursul iernii sau primavara devreme.

  Nu stiu ce alta explicatie s-ar putea da pentru dezvoltarea exploziva din primavara indifferent de rasa si cu aceeasi cantitate de albina a ramei  Gerstung(experienta personala anuala ),care face o diferenta seminificativa(rama Gerstung are aproximativ aceleasi dimensiuni a ramei Dadant doar ca este asezata in picioare).

Cate rame folosesc in cuib?

Un renumit selectioner si ameliorator apicol spunea intr-o conferinta in Austria ca apicultura Buckfast are un enorm avantaj pentru ca este cea mai unitatra apicultura cel putin din Europa daca nu din  lume. Spunea lucrul acesta sub aspectul unitar  logistic (lada 12 rame Dadant/cuib +caturi ½)cat si sub aspectul criteriilor unitare de evaluare. De aici rezultand cea mai efervescenta miscare stiintifica apicola din lume si cele mai anvangardiste rezultate.

Exista totusi doua directii, miscari in ceea ce priveste numarul de rame folosit in cuib. Pentru ca politica noastra in general in relatie cu ceilalti sau ce celelalte ideii va fi intotdeauna doar una pozitiva, ma voi referii doar la punctele mele de vedere fara a comenta alte optiuni.

Dupa parerea mea  un cuib de 10 rame este prea mic pentru o matca Buckfast normala. In practica avem urmatoarea situatie: una doua rame din stanga este de regula cu polen si miere si in cealalta margine alte una doua rame. Raman prin urmare libere pentru ponta matcii 6-7 rame.Pentru Buckfast prea putin.

In cazul unui cuib de 12 rame –doua rame stanga si alte doua trei rame dreapta, cu polen si miere, si raman prin urmare un cuib de 8-9 rame puiet. In  practica insa am observant ca la un astfel de cuib se comaseaza prea multa albina avand in permanenta o lada cu un cuib greu.

Au  fost  efectuate nu de mult  cateva studii foarte serioase in Canada(au avut un program de subventie apicola), printre  care aceste studii  faceau referire la numarul de rame folosite in lada. Studiile lor au decelat , ca numarul de rame(faguri), pe care o familie salbatica il construiesc  este intotdeauna impar. 

Folosesc 11 rame in cuib(ca o parte ca apiculturii Buckfast germane), si consider ca am atins o formula eficienta pentru mine.

Nu vreau sa intru in polemica cu nimeni , fiecare “citeste” stupul diferit.

Pentru ca , cuibul nostru este in permanenta limitat de gratia Hanneman(deci un cuib in permanenta limitat ), a trebuit sa tin cont ca intotdeauna sa existe echilibru intre rezerva de miere/polen si punerea la dispozitie a spatiului pentru entuziasmul pontei matcii. 

Folosim in permanenta gratia Hanneman din urmatoarele motive:

-siguranta reginei

-folosirea suflatoarei cand dau jos caturile de recolta

-pentru a avea la dispozitie oricand  familiile cele mai bune , pentru situatia”Finisor”

-pentru a recolta oricand, fara efort, material  biologic(albine), pentru diferite necesitati(roiuri la pachet, nuclei-popularea nucleilor doar cu albino fara nici un trantore , pentru inseminarea lor pe statie)

Nota:

 Va recomand doar folosirea gratiei metalice sau Nicot. Daca va hotarati la altceva va sfatuiesc sa analizati cu atentie gradul de rigurozitate  a marginii  spatiului -celula a gratiei.O lupa de 5x va este de mare folos , daca nu aveti o vedere foarte buna. Toate neajunsurile folisirii unei gratii consta doar in acest fapt.

Lada proriu-zisa

-este de 11 rame , asa cum am mentionat mai sus

-lada are fund anti-Varooua cu sibar pe sita;in legatura cu sita de pe fund doresc sa fac o precizare: nu veti gasii nicaieri in Europa funduri anti-Varooua care sa nu prevada o distanta de minim 10 cm de la fundul lazii la , latii inferiori ai ramei . De regula distanta  este de 10-12 cm.

Explicatie: fara “un spatiu tampon” sau “perna de aer tampon”, intre cuib si fundul stupului, microclimatul stupului s-a constatat ca pierde constant 1-2 grade. Aceasta scadere  in cuib , studiile au aratat ca este de o importanta sensibila in ciclul de dezvoltare a Varrozei. De ce? Intrucat s-a constat ca o temperatura de 33-34 de grade in cuib(in locul normalitatii de 35 de grade), favorizeaza mai efficient dezvoltarea Varrozei. Este o poveste intreaga cu multe studii argumentate si sustinuta in special de catre adeptii teoriei tratamentului termic importiva Varrozei. Unele dintre aceste studii merita a fii luate in considerare cel putin ca factor aditiv al discutiei.

A lua o lada normala si  sa ii gauresc fundul in conditiile in care distanta intre fund si laturile inferioare ale ramei este de 3-4 cm , este o eroare.  O eroare care se intoarce impotriva propriului obiectiv initial. Studiile indica ca aproximativ o treime din  numarul de Varroua  ar ajunge pe fundul lazii, (cum si de ce, este o intreaga alta poveste), iar daca aceasta este prevazuta cu sita ei se pierd nemaireusind sa se urce pe albina. Dar pe de cealalta parte, s-a constatat ca micsorand temperatura in cuib , cu 2-3 grade, proliferarea acarienilor urca cu 10-15%(s-a constatat ca o temperatura mai scazuta le este foarte prielnica). Albinele eclozand cu 1-2 zile  mai tarziu, si de aici nimfa supunandu-se la o perioada mai indelungata  posibilitatii infectilor virale. Asa ca ce am castigat pe mere am dat un pic mai mult pe pere.

Anul acesta(sezon 2014), a fost un an exponential- sustineri acestei teorii. Pe oricine ai fii intrebat a confirmat ca anul acesta s-a confruntat cu o parazitare mult peste media cunoscuta –unul dintre motive o primavara si mai ales o vara(in special iunie si iulie), capricioasa cu multe ploi si temperature fluctuante in jos.Pana acum ceva timp spuneam, pe buna dreptate, ca cu cat se succed mai multe generatii de pueti in cuib cu atat gradul de parazitare este mai mare, iata ca acum lucrurile sau complicat si mai mult. Dar acest subiect il vom dezbate intr-o editie speciala!

Intrucat lada are 12 cm de la fund la latii inferiori ai ramei este obilgatoriu folosirea unui gratar care sa impiedice albinele sa construiasca faguri in partea de jos a ramei. Alminteri  interventia ulterioara va fii foarte dificila.

Un alt avantaj al sitei pe fund si a intervalului (de 12-15 cm), fund- rame este o buna aerisire pe timpul transportului. Lada noastra nu are aerisire in capac. Experienta mi-a demonstrat ca este mult mai eficient  sa patrunda  aerul in timpul transportului , de jos in sus , decat pe deasupra. Mai intotdeauna cand ajungeam la destinatie , dupa o deplasare mai lunga(Sibiu-Constanta), aproape toata masa de albine culegatoare erau indesate la sita ,opturand-o de cele mai multe ori. In felul acesta cuibul  avand serios de suferit(din cauza aceasta la scurt timp dupa deschiderea stupiilor albinele cautau disperate apa). In schimb cu situatia aerisirii pe fund toata albino sta prinsa intr-un ghem, domolita, intrucat aerul patrunde uniform de jos , aerisind tot stupul. 

Referitor la ramele din cuib-daca ar fii sa mai incep odata de la capat, as renunta la umarul Hoffman al ramei . Folosirea ramei de 2,5cm de jur imprejur si distantarea lor cu ajutorul diferitelor sisteme mi se pare mutl prea profitabila –avantajoasa , pentru a nu fii luata serios in seama. 

Deasupra cuibului folosesc caturi de ½ in numar de 10 rame(cu una mai putin decat in cuib).Ramele sunt fara umar. Rationamentul principal , pentru ramele de cat, este facilitarea lor in  folosirea masinii de descapacit semi-automata.

Peste caturi  folosesc podisorul de tip hranitor, model Brother Adam, de capacitate 3kg si 7-8 kg. Capacul este foarte ingust(3cm), si se aseaza pe podisor-hranitor. 

Cateva ratiuni principiale cu privire la alegerea catului ½:

-folosirea suflatorului(pe o rama mai mare debitul de aer trebuie sa fie mai mare , de aici posibilitatea mai mare de a leza albina, sau mainipularea mult mai voluminoasa a ramelor in timpul suflatului)

-principiul telescopului folosit in mod correct: ajustarea spatiului in corelatie intima cu nevoile fiziologice de dezvoltare. 

Nota: primavara cand cuibul a fost incheiat, dar fluctuatiile de temperatura(noapte-zi sau chiar  zi-zi),sunt semnificative , iar adaugarea unui cat cu un volum aproape egal , sau chiar egal cu cel ocupat de cuib este un soc  si efort  termic prea mare pentru a nu tine cont de acest aspect.

-deranjul minimal in timpul extrasului-preluarea doar a caturilor pline cu miere si inlocuirea rapida cu caturi goale

-un grad mai mare a incidentei de sortare a mierii

Viziuniile si optiunile  sunt multe chiar cu privire la ce am scris mai sus. Efervescenta parerilor au impins intotdeauna inainte conceptiile. Eu pentru un timp am ales, voua va doresc  multa inspiratie!